Mindfulness – un instrument de abordare a stresului și anxietății

 

Mindfulness – un instrument de abordare a stresului și anxietății

Inspir și îmi calmez trupul. Expir și zâmbesc. Mă bucur conștient de prezent, știu că e un moment minunat. (Thich Nhat Hahn)

 

De-a lungul vieții ne lovim de situații solicitante, stresante , de presiunea timpului, iar anxietatea atinge cote înalte. Acest gen de situații nu pot fi evitate, sunt parte din viața noastră încă din copilărie. Dacă nu le putem evita , asta nu înseamnă că trebuie să le lăsăm să ne copleșească, ci trebuie să învățăm să le gestionăm.

În drum spre școală sau locul de muncă asculți radio sau poate un podcast și îți planifici ziua , poate chiar săptămâna. Timpul pare că trece mai repede, că zboară. La școală sau la locul de muncă ești prins între materii, sarcini de lucru, mereu cu gândul la ce e de făcut în continuare. Ajuns acasă pui rufele la spălat privind în același timp la televizor și gândindu-te la ce îți vrei pregăti la cină. Suntem mereu pe fugă, mereu cu gândul măcar cu un pas înaintea activităților în care suntem implicați în prezent, efectiv nu suntem conectați cu prezentul și nu îl savurăm pentru că mereu gândul nostru e la viitor. Deconectarea , graba de a face cât mai multe într-un timp cât mai scurt ne face să ne pierdem satisfacția cu privire la activitatea noastră, să fim mereu obosiți și stresați, anxioși cu privire la ce urmează, să ne simțim inadecvați. Fiecare percepe aceste probleme în mod diferit, impactul putând fi la nivel pshici, fizic sau combinat : anxietate, stres, obezitate, probleme de concentrare, probleme de memorie, imunitate scăzuta, insomnie, oboseală, atacuri de panică.

 

 

În limba engleză o mică diferență de scriere face toată diferența : Mind Full (minte plincă, aglomerată, deconectată de la prezent) sau mindful (minte conștientă de prezent care se bucură de plinătatea momentului). Starea de mindfulness este cel mai bine descrisă de copii – un copil este foarte implicat în prezent, de altfel nici nu percepe trecutul sau viitorul, trăiește la maxim momentul actual, este concentrat asupra lui, este implicat deplin cu minte și trup în activitatea pe care o face, trăiește prezentul cu toate simțurile (tactil, vizual, olfactiv, auditiv), se dedică prezentului, este curios să exploreze cele mai mărunte lucruri din prezent pentru a se bucura complet de el, este fascinat de pietre, praf, insecte, cer, frunze, flori, soare, oameni.

Ce este mindfulness?

Este acea stare de conștiență cu privire la gândurile, sentimentele, emoțiile noastre, mediu înconjurător, senzații generate și percepute, acceptarea noastră legată atât de propria persoană cât și a mediului înconjurător și ce se întâmplă , fără a judeca (mindfulness exclude categorizarea în bine /rău), înseamnă să trăiești prezentul să te bucuri de el, să îl percepi în plenitudinea lui cu toate simțurile fără să te găndești la trecut sau să te îngrijorezi cu privire la viitor.

Ca și practică de meditație, mindfulness își are rădăcinile în practica budistă și este un instrument foarte bun în gestionarea stresului și anxietății indiferent de sursă. Suntem sub influența unui șir nesfărșit de gânduri cărora fiecare dintre noi le dăm o anumită putere. De exemplu – vai, accidentul de la metrou mă va face să întârzii la muncă, șeful s-ar putea supăra și m-ar putea da afară, este un dezastru este un gând care nu îți aduce niciun beneficiu și este un pic prăpăstios raportat la situație. Mindfulness-ul practicat în mod curent te va ajuta să compartimentalizezi acest gând – oh, iar îmi zboară mintea , am mai avut gândul ăsta și mi-am făcut griji degeaba, e doar un gând , nu mă reprezintă. Mindfulness înseamnă să păstrezi permanent conexiunea conștientă cu interiorul și exteriorul tău.

De ce mindfulness?

Am ales să vă prezentăm acest concept pentru că zi de zi sunteți înconjurați de activități și evenimente stresante, viața are un ritm amețitor de rapid și este foarte ușor să te deconectezi și să încetezi să mai observi ceea ce e important pentru tine. Burn-outul, anxietatea, stresul sunt parte din viața noastră mai mult decât ne-am dori și vă afectează atât în viața educațională (în mod special în sesiune) ,cât și ulterior în cea profesională (mai ales dacă urmați și cursuri de formare în același timp). De aceea e foarte important cât mai devreme să vă familiarizați cu mijloace de gestiune astfel încât să puteți trăi viața la maxim , iar în cazul evenimentelor tensionate să aveți capacitatea să le depășiți cu mai multă ușurință. Tehnicile de autocontrol se învață în timp, cu cât începeți mai devreme, cu atât veți putea să culegeți mai repede roadele și veți putea să treceți din mindsetul evenimentelor care vă controlează în cel în care voi controlați evenimentele.

Chiar am nevoie de mindfulness?

Iți recomandăm un scurt test adresat persoanelor peste 16 ani și vă poate ajuta să înțelegeți mai bine felul în care vă simțiți. El nu ține locul unui sfat profesionist, ci are ca scop să vă ajute să determinați dacă emoțiile și sentimentele voastre ar putea indica anxietate / stres. De asemenea micul test vă poate araăta dacă este cazul să luați măsuri în ceea ce privește starea voastră de spirit.

https://www.nhs.uk/conditions/stress-anxiety-depression/mood-self-assessment/

Rezultatul testului poate să fie un prim semn că este cazul să vorbiți cu un medic sau cu un prieten /cineva apropiat  despre ceea ce simțiți. Acest test nu ține loc de diagnostic profesionist si este foarte important ca indiferent de rezultatele testului, să vă adresați specisliștilor în cazul în care simțiți că ceva este în neregulă. Până ajungeți la specialist, împărtășiți frământările voastre cuiva apropiat , fie din familie, fie unui prieten. A vorbi despre ceva ajută la descărcarea emoțională a tensiunilor și oferă o perspectivă lucrurilor.

Trăim totul în viteza a 5-a, mindfulness ne ajută să ne reconectăm cu prezentul, să încetinim ritmul, să gestionăm mai bine ce se întămplă pentru a nu fi copleșiți ducând inevitabil la stări de tensiune, anxietate, stres și implicit la pierderea randamentului. Ne naștem conștienți și conectați la mediu și la oamenii din jur, însă treptat pierdem această legătură dacă nu ne reamintim periodic de ea, practic ne pierdem pe noi în șirul evenimentelor din viața noastră. Prin practicarea conștientă a mindfulnessului, ne refacem conexiunile neuronale în acest sens. Mindfulnessul ne ajută și să îndepărtăm gândurile inutile și grija excesivă pentru ceea ce nu putem controla. Dacă facem asta de câteva ori pe săptămână, treptat vom obține un mai bun control asupra stresului și anxietății.

 

 

Cum practic mindfulness?

Când te gândești la mindfulness și la faptul că își are rădăcinile în practica budistă, te gândești automat la meditație, statul acela pe un covoraș încercând să îți golești minte, ceea ce multora li se pare irosirea unui timp prețios care ar putea fi utilizat mai productiv făcând altceva. Dar este oare mai productiv să ne lăsăm mereu pe locul 2? Practicând mindfulness, practici arta de a te repune în centrul universului tău, de a crea spațiu pentru tine, spațiu să repsiri, să simți, să te reconectezi cu tine și cu ce este în jurul tău, să te distanțezi de gândurile negative, de griji și de evenimentele din viața ta. Nu e nevoie să te așezi pe un covoraș în poziții incomode de yoga pentru asta. Poți începe mărunt.

1. Alege-ți un interval de timp pentru tine. Pentru început ar putea fi 10 minute din drumul spre școală sau spre locul de muncă . În acel timp observă cu adevărat ce se întâmplă în jurul tău, senzațiile pe care le experimentezi, locurile prin care treci, vântul care îți răcorește obrajii, gustul covrigului pe care îl mănânci … lucrurile mărunte. Fă asta zi de zi. Apoi poți crește timpul alocat acestei activități, poți să o practici și în altă perioadă din zi.
2. Încearcă ceva nou. De exemplu dacă de obicei mergi cu autobuzul, încearcă să mergi o stație pe jos. Dacă de obicei stai la cursuri/ședințe într-un anumit loc, schimbă-l pentru a testa o nouă perspectivă.
3. Treptat, începe să îți analizezi gândurile care încearcă să te distragă și să îți invadeze mintea în aceste momente. Minfdulness nu înseamnă să faci aceste gânduri să dispară, ci să le vezi ca pe evenimente mentale inevitabile, dar care nu te definesc și nu te pot doborî. E foarte greu pentru că mereu avem o mie de gânduri în minte și comutăm de la unul la altul, dar ce-ar fi dacă ai privi gândurile ca pe niște autobuze – ele trec prin stație, dar nu trebuie să te urci în ele. Cu exercițiu, vei putea treptat să conștientizezi – ah, ăsta e doar un gând din acela prea pesimist, deja știu că lucurile nu stau așa de rău și oricum nu are sens să îmi fac gânduri, dacă se va întâmpla ceva, le voi gestiona atunci pe cele care s-au materializat.
4. Identifică-ți sentimentele. Iar m-a apucat anxietatea că aș putea pica examenul și mi-aș putea pierde bursa. Sau Ăsta e gândul ăla că dacă întârzii, șeful mă va concedia. Identificarea gândurilor te ajută să le conștinetizezi mai bine de fiecare dată când apar și îți va fi mai ușor să le îndepărtezi.
5. Desprinde-te pentru câteva minute de ce a fost și de ce ar putea să fie. Mindfulness e despre a te conecta și de a savura prezentul fără să te condamni pentru decizii anterioare și fără să te lăși măcinat de griji pentru viitor. Înseamnă să atingi împăcarea cu tine , fericirea că ești atunci, acolo, cu aceia.
6. Conectează-te cu ceilalți. Construiește relații sănătoase și solide cu oameni care vor fi acolo pentru tine.  Cei care te înconjoară te vor face să cunoști apartenența la un grup, să ai cu cine împărtăși cele bune și cele rele, să îți ofere sprijin emoțional în momentele în care ai nevoie. Crează relații la școală sau la muncă, mergi la masa de prânz cu colegii, ieși în parc în weekend cu prietenii, vizitează-ți rudele. Ieși din zona de confort și oferă-te voluntar la o organizație care sprijină prin activități de relaxare un centru pentru persoane vârstnice sau pentru copii.
7. Desprinde-te de tehnologie. Tehnologia și social media fac parte din viața noastră de zi cu zi, avem nevoie de ele să lucrăm, uneori avem nevoie de ele să ne ducem la bun sfârșit activități personale. Dar relațiile, deși poate se pot clădi online, nu se pot consolida și întreține fără contact direct. Așa că lasa emialul, SMS-urile și social media și stabilește o întâlnire în parc sau la o terasă pentru o cafea și o vorbă. Tehnologia ne absoarbe foarte mult din timpul zilnic personal fără a ne oferi satisfacția relațiilor inter-umane, oferindu-ne iluzia că avem prieteni și că există oameni cărora le pasă. În plus social media are un efect dăunător asupra stimei de sine pentru că fiecare postează ipostaze în care iese pozitiv în evidență, de multe ori acele ipostaze fiind intens pregătite înainte de a fi surprinse. Cumva toți sunt perfecți pe social media și asta poate eroda stima de sine a celor care trăiesc cu impresia că viața lor nu se ridică la acele standarde. Social media e de multe ori teatru.
8. Practică o activitate fizică. De cele mai multe ori ne este mai ușor să ne controlăm gândurile când facem o activitate fizică care poate fi jogging sau chiar mers în rimt de plimbare. Asta pentru că mișcarea generează eliberarea de substanțe în creier  (endorfine) care ne fac să ne simțim mai fericiți și mai satisfăcuți și ne ajută să gestionăm mai bine stresul (temporar). Mișcarea fizică periodică stimulează și eliberarea de serotonină și dopamină care au efecte mai îndelungate asupra stării de bine, generând îmbunătățirea ciclurilor de somn și reglarea apetitului. Alege un sport care îți face plăcere – alergare, înot, cycling, mers cu bicicleta sau cu rolele, aerobic sau fitness. Sau mergi pe jos, plimbă-te în aer liber dacă sportul nu e punctul tău forte. E esențial să îți placă ceea ce faci, dacă ideea de a sta o oră la sală te face să vrei să faci orice altceva, atunci genul acela de mișcare nu e pentru tine și nu îți va aduce beneficii (și cel mai probabil nu te vei ține de inițiativă prea mult timp). Începe mărunt, cu 10 minute și treptat mărește reprizele de activitate fizică pentru a ajunge la o oră de trei-patru ori pe săptămână (nu contează doar numărul de ore, ci să practici activitate fizică cel puțin o dată la două zile, deci 4 ore duminica nu compensează lipsa activității din restul săptămânii).
9. Învață ceva nou. Ceva ce îți face plăcere, ceva ce te entuziasmează numai dacă te gândești. Să înveți ceva nou nu înseamna doar să faci o altă facultate sau să urmezi un program de doctorat, nici măcar să urmezi un curs formal de formare / dezvoltare competențe. Înseamnă să alegi să te dezvolți pe plan personal și/sau profesional făcând ceva plăcut, ceea ce îți va crește stima de sine. Poate îți place să cânți, să pictezi sau să dansezi. A te alătura unui atelier adresat acetori mici plăceri te va ajuta nu numai să îți îmbunătățești starea de spirit, dar și să cunoști oameni cărora le fac plăcere aceleași activități, ceea ce e o oportunitate să pui bazele unor relații . Dacă rezoluția ta pentru noul an e să îți schimbi stilul de viață, ai putea să iei niște lecții de gătit și să renunți în felul ăsta la mâncarea procesată. Dacă ești student, poți să te oferi voluntar în ghidarea bobocilor la început de an școlar. La locul de muncă te poți oferi să devi mentor pentru juniori sau să preiei studenți în stagiul de practică. Poate de ceva vreme cochetezi cu ideea de a practica un sport, e momentul să treci la acțiune. Poți începe cu pași mici, de exemplu poți asculta un podcast pe drumul zilnic către școală/locul de muncă sau poți să îți acorzi 10-15 minute seara înainte de culcare pentru a citi o carte. Cel mai important e să faci ceva ce îți face plăcere pentru că asta îți va genera sentimente de satisfacție pentru evoluția personală.  Nu trebuie să acumulezi noi competențe dacă găsești întregul proces o corvoadă, per total sentimentele negative pe care le-ai acumula ar contrabalansa beneficiile acumulării de noi cunoștințe/competențe.
10. Generozitate și empatie. Generozitate înseamnă să dăruiești fără să ai pretenția să primești ceva în schimb, să dăruiești în ciuda faptului că ai convingerea că gestul nu îți va putea fi întors. Ce este empatia? Empatia înseamnă să privești lucrurile din perspectiva celuilalt, să asculți ca și cum ai fi celalalt, să simți cu inima, așa cum site și celălalt și să îți ghidezi acțiunile în funcție de aceste descoperiri. Empatia are efect intrapersonal cât și interpersonal (atât tu cât și persoana cu care empatizezi vă simțiți bine) . Atât generozitatea cât și empatia merg mână în mână cu mindfulnessul pentru că presupun să dăm importanță prezentului, să observăm și să ascultăm, să prețium gesturile mărunte (dar care au impact mare). Secretul este să vrei să faci ceva care contează fără să aștepți ceva în schimb (asta deși Universul are felul lui de a echilibra lucururile). Impactul acțiunilor tale îți va crește satisfacția cu privire la propria persoană, îți va consolida încrederea în tine și va ajuta la conturarea unui sens/țel personal. Deși pare greu de crezut, nu vorbim de gesturi grandioase sau de a-ți ceda toate posesiunile pentru a le oferi celor mai puțin norocoși, e vorba de a oferi un cuvânt, un gest chiar dacă nu a fost solictat. De exemplu poți începe cu a spune mereu te rog și mulțumesc. Asta chiar și celor cărora le soliciți practic doar să își facă treaba pentru care sunt plătiți,  pentru că un mic gest de politețe are un impact semnificativ și  va îmbunătăți starea de spirit a celuilalt și implicit relația dintre voi. Ascultă cu adevărat, oferă interlocutorilor tăi în discuție atenția ta, ascultă și arată-le că asculți, nu judeca, nu încerca să îți impui punctul de vedere. Oferă umărul rudelor sau prietenilor care trec printr-o perioadă mai grea, ascultă, oferă doar sfaturi solicitate, verifică starea celuilalt la câteva zile. Ai câteva ore la dispoziție? Fă o activitate de voluntariat, petrece-ți câteva ore cu bătrânii comunității sau organizează jocuri pentru copii. Ai lucruri care îți prisosesc? Nu le arunca, cercetează un pic și vezi unde în comunitatea ta bunurile ar putea sa fie cuiva de folos. Poți de asemenea să apelezi la biserică sau la asociații care se ocupă cu distribuirea către cei în nevoie. Cumpără un pahar de zmeură copilului căruia părintele i-l refuză la piață. Când petreci timp cu cei dragi, fi prezent trup, gând și suflet. Ascultă, contribuie, colaborează, crează amintiri, a oferi timpul tău e cel mai mare gest de generozitate. O doză de egoism este necesară, bunele intenții nu trebuie să se transforme în ajutor excesiv, trebuie să ramâi o prioritate pentru tine. Actele de bunătate trebuie să îți aducă satisfacție, nu neîmplinire, trebuie să râmână în acord cu noi, cu disponibilitatea noastră și cu ceea ce putem oferi. Empatia și generozitatea ne ajută să creem și să consolidam relații interumane, să ne conectăm la comunitatea în care trăim și sunt o evoluție firească în mindfulness.
11. Oferă-ți timp. E extraordinar să fim acolo pentru ceilalți, ne oferă o imensă satisfacție. Dar nu poți fi acolo pentru ceilalți dacă paharul tău e gol. Așa că ocupă-te de tine, oferă-ți o cafea în oraș cu prietenii, o scurtă drumeție cu un amic din copilărie, o baie relaxantă, un film bun cu cineva drag, gătește lasagna aia la care te pricepi așa bine sau mergi o ora la sală. Fă activități care îți aduc împlinire, ai nevoie de ele pentru a te reîncărca cu energie pozitivă. Evită activitățile care te umplu de energie pe moment (de exemplu să mânânci fast food sau să bei mult alcool), dar care ulterior te fac să te simți rău.
12. Practică blândețea și bunătatea cu propria persoană. Nu te judeca aspru, în loc de a te mustra că nu ai reușit să obți un loc de muncă dorit, amintește-ți că ești un om minunat și valoros și că în mod cert vei reuși data viitoare. Nu uita că dacă tu te valorizezi ca persoană, vei da tonul și celorlalți. Dacă tu nu îți poți oferi respect, cum crezi că vei reuși să îl obți de la ceilalți?
13. Odihnește-te, mânâncă, evită excesele. Lipsa somnului te va face morocănos întreaga zi și îți va reduce randamentul. Oboseala persistentă are efecte ireversibile pentru sănătatea ta pe termen lung, atât fizic cât și psihic. Pentru o bună funcționare, sunt necesare în medie 8 ore de somn pe noapte, cu mici variații în funcție de bioritmul fiecărei persoane. O noapte pierdută este recuperabilă, dar dacă persiști în sacrificarea somnului pentru alte activități, vei găsi că îți este greu să te concentrezi, că multe aspecte îți crează anxietate și situații peste care treceai cu ușurință le găsești stresante. Pe lângă toate astea te vei confrunta și cu modificări ale apetitului, probleme cu inima, diabet sau variații de tensiune.
14. Cultivă optimismul. A fi optimist e mai mult decât a vedea mereu partea bună a lucrurilor (deși asta e mereu de ajutor), este o perspectivă în care îți maximizezi realizările și punctele forte, fiind conștient, dar nelăsându-te afectat de punctele slabe. Viziunea optimistă te ajută să te ridici mai ușor dintr-o situație dificilă, te face să crezi în tine. Promovând energie pzoitivă, vei fi răsplătit cu energie pozitivă. Stă în puterea ta să creezi evenimente pozitive în viața ta și să găsești în tine resursele ca mereu să persiști până la reușită (președintele SUA, Donald Trump a falimentat de 6 ori, dar reziliența sa l-a ajutat să se ridice de fiecare dată).

Dacă vrei să practici meditația mindfulness

1. Găsește un loc liniștit, retras, unde nu te va deranja niciun factor extern.
2. Așează-te turcește pe o pernă, pe un covoraș sau pe un scaun.
3. Închide ochii și respiră. Respiră adânc. Concentrează-te pe respirație, cum inspiri și expiri. Nu supra-raționaliza procesul respirației, dar remarcă detaliile, cum tragi aer în piept, cum expiri, aer rece care intră, aerul cald care iese din piept.
4. În mod obișnuit, gândurile te vor copleși și vei avea tentația de a nu te concentra pe respirație. Admite-le, numește-le, întoarce-te la concentrarea pe respirație. Ca și metodă de a nu-ți pierde concentrarea ai putea număra.
5. Începe treptat. 10 minute pentru început o dată la două zile, crescând treptat până ajungi în mod ideal la două reprize de 20 de minute pe zi.

Ești sceptic? Încearcă, nu ai nimic de pierdut. Mindfulnessul e un fitness pentru creier menit să îl țină în formă și sănătos emoțional.

Beneficii

1. Reducerea nivelului de stres – practicarea în mod curent a tehnicilor mindfulness contribuie la reducerea nivelului de stres . Mindfulness ajută la acceptarea experiențelor anterioare și emoțiilor , față de reacția obișnuită de evitare și aversiune (conform Hoffman et al., 2010, din analiza a 39 de studii efectuate pe efectele mindfulness, a reieșit că practicarea mindfulness ajută la regularizarea emoțiilor, ajutândui pe cei care-l practică să dezvolte strategii de experimentare selectivă a emoțiilor). Creșterea capacității de auto-reglare a emoțiilor este direct proporțională cu creșterea stimei de sine și a stării generale de spirit.
2. Îndepărtarea gândurilor negative – stăm toată ziua în fața calculatorului sau conectați la tehnologie, ceea ce ne deconectează de la mediu și oamenii din jur și lasă loc gândurilor negative . În plus tehnologia nu este benefică pentru odihna și creează o imagine distorsionată a realității, aspecte care contribuie suplimentar la generarea unei stări proaste de spirit.
3. Creșterea nivelului de atenție și a capacității de concentrare și autocontrol îmbunătățit –  atenția și capacitatea de concentrare devin competențe din ce în ce mai importante într-o lume mereu pe fugă, mereu cu nenumărate distrageri în jur, cu spații de lucru comune de mari dimensiuni cu oameni diferiți care îndeplinesc sarcini diferite. Pentru că practicarea mindfulness ajută la reglarea reacțiilor vizavi de emoții și gânduri neplăcute și reducerea reactivității la ele, contribuie indirect la un autocontrol îmbunătățit. Pentru că mindfulness presupune conectarea la mediu și la prezent, practicarea cu regularitate îmbunătățește percepția asupra mediului și oamenilor, crește atenția la detalii , contribuie la creșterea perioadelor de timp în care ne putem canaliza atenția spre o anumită sarcină. De asemenea cei care practică mindfulness reușesc cu mai multă ușurință să își recapete concentrarea .
4. Reducerea anxietății și creșterea nivelului stimei de sine – mindfulness ajută la regulzarizarea emoțiilor, așa cum am menționat mai sus. Asta înseamnă că emoțiile negative sunt identificate, numite și acceptate fără a fi lăsate să acapareze într-un mod bolnăvicios viața celui care le experimentează . Mindfulness este practic un instrument de management al emoțiilor care sunt acceptate ca atare, fără să devină însă o spirală descendentă.
5. Capacitatea de a gestiona mai bine situațiile conflictuale – pentru că cei care practică mindfulness sunt conectați atât cu mediul, cât și cu oamenii din jur, comunicarea lor este mai bună, ei se bucură mai intens de relațiile cu oamenii și gestionează cu mai mult calm și răbdare situațiile tensionate, cu dorința permanentă de a menține relațiile deja formate
6. Reducerea oboselii– pentru că are rol în reducerea stresului și anxietății și a hormonilor de stres precum cortizolul produși în aceste stări emoționale, cei care practică mindfulness dorm mai bine, adorm mai ușor , sunt mai odihniți
7. Reducerea problemelor legate de greutate – ca și mai sus, reducerea stresului și anxietății are un efect benefic asupra regimului alimentar. Mindfulness aduce cu sine compasiune, stimă de sine și acceptarea deplină a  propriei persoane
8. Stare de sănătate mai bună – dincolo de efectele asupra sănătății mentale, mindfulness are efecte pozitive și asupra sănătății fizice. Mindfulness se asociază cu promovarea activtății fizice și practicarea unui regim alimentar echilibrat ceea ce are efecte asupra sănătății cardiovasculare. De asemenea pentru că este un instrument de gestiune a stresului, mulți aleg să renunțe la alte obiceiuri dăunătoare în care debușau tensiunile, cum este fumatul.

De ce funționează mindfulness?

Creierul nostru este incredibil și se schimbă mereu raportat la experiențele noastre, dar și la emoțiile și sentimentele noastre. Capacitatea creierului de a genera noi conexiuni se numește neuroplasticitate. De aceea oamenilor care persistă în stări anxioase sau depresive li se slăbesc cările neuronale către fericire și satisfacție (Ca și cum creierul uită să mai fie fericit sau satisfăcut). Studiile arată că sunt necesare doar 8 săptămâni pentru a înregistra progrese în domeniul gestiunii emoțiilor și creșterea stării de bine. Practicarea cu regularitate duce la formarea de trăsături de personalitate, în altă ordine de idei devi o versiune mai bună a ta. Mindfulness te ajută să accepți greșelile, să înveți din ele și să transformi lecțiile învățate în restul vieții tale. În timp acest proces pentru care depui efort conștient inițial devine reflex mental mulțumită neuroplasticității.

În fiecare dimineață ne naștem din nou. Ceea ce facem azi contează cel mai mult. – Buddha

Forța este în tine. Numai tu poți decide să inițiezi schimbarea. Ia-o mereu de la capăt daca ceva te-a făcut să renunți. Începe acum, acolo unde ești acum. Nu există altădată, în alt loc, există aici, acum.

 

Termenii utilizaţi în  prezentul document  pentru denumirea diverselor roluri se înţeleg atât la feminin, cât şi la masculin.

Protejeaza mediul inconjurator!-Gandeste-te la mediu inainte de a printa / Protect the enviroment! Are you sure you need to print this ?

Redu!Reutilizeaza!Recicleaza! / Reuse!Recover!Recycle!