Integrarea temelor orizontale si temelor secundare in cadrul proiectului Stagii de practică azi, valoare și performanță mâine, SMIS 108850

TEME ORIZONTALE

 

Toate activitățile derulate în cadrul proiectului integrează temele orizontale și temele secundare asumate în cadrul cerererii de finanțare. În cadrul proiectului, dar și la nivelul echipei de implementare ne dorim ca la finalizarea acestuia să ne aducem contribuția la schimbarea mentalităților, la doborârea barierelor sociale , la creșterea gradului de conștientizare al impactului individual asupra mediului și comunității, ne dorim să punem bazele unui comportament civic orientat spre egalitate de șanse și dezvoltare durabilă ca mod de viață.

Egalitatea de șanse

Tematica egalității de șanse reunește mai multe principii de baza așa cum sunt ele promovate în cadrul regulamentelor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții 2014-2020 , respectiv:

• egalitatea gen
• nediscriminarea
• egalitatea de șanse în contextul schimbărilor demografice
• accesibilitatea persoanelor cu dizabilități

Egalitatea de șanse și de tratament reprezintă un drept fundamental și o valoare de bază a Uniunii Europene, stipulată în articolul 8 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene fiind de altfel o condiție de bază pentru o creștere sustenabilă și incluzivă. Ea presupune un nivel egal de vizibilitate, de afirmare și participare a tuturor persoanelor la toate sferele vieții publice și private.

În cadrul proiectului nostru selecția grupului țintă se face fără discriminare pe criterii etnice, rasiale, religioase, vârstă, dizabilitate,orientare sexuală, opinii. De altfel formularul de înregistrare nu conține referințe la aspecte irelevante pentru desfăsurarea activităților în cadrul proiectului (nu solicităm informații pe teme religioase, stare de sănătate, convingeri sau opinii, orientare sexuală, etc). Toate persoanele domiciliate în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, vor putea fi selectați în grupul țintă, vor putea parcurge activitatea de consiliere și informare în carieră și vor putea urma stagiile de pregatire practica, departajarea acestora fiind facuta exclusiv pe baza criteriilor obiective incluse în metodologia de selecție.  La încheierea stagiilor și obținerea calificării, vom oferi tututor sprijin în găsirea unui loc de muncă, promovând participarea deplină atât a femeilor cât și a bărbaților la viața economică și socială, bazându-ne strict pe competențele deținute de viitori angajați.  Activitățile noastre se desfășoară după un program flexibil , iar implementarea acestora este în continuă adaptare la cerințele grupului țintă (în limitele prevederilor contractului de finanțare), spațiile de desfășurare a evenimentelor și a activităților sunt accesibile persoanelor cu diverse cerințe sau dizabilități.

În cadrul prezentărilor, evenimentelor, desfășurării activităților precum și în documentele publicate pe site-ul nostru sau social media subliniem că referințele de gen trebuie interpretate simetric ca referindu-se atât la femei cât și la bărbați (în documentele emise către public folosim sintagma

–Termenii utilizaţi în prezenta/ prezentul document  pentru denumirea diverselor roluri se înţeleg atât la feminin, cât şi la masculin.

De asemenea în cadrul evenimentelor și prezentărilor am abordat problematica egalității de șanse și tratament, iar la intrarea în incita un reprezentant a oferit instrucțiuni de acces fiind la dispoziția celor care ar putea avea dificultăți în a ajunge la locul de desfășurare al activității din cauza dizabilității sale. În cadrul partenerilor de practică studenții/cursanții spațiile de desfășurare a activităților asigură accesul persoanelor cu deficiențe/dizabilități/cerințe speciale. În derularea activităților de practică cât și în sprijinirea în găsirea unui loc de muncă este o prioritate pentru noi să creem un mediu favorabil pentru toate generațiile (abordarea provocărilor demografice), punând accent pe schimbul informațional intergenerațional, încurajând comunicarea și schimbul de experiență și opinie ca oportunități de dezvoltare pe plan personal și profesional.  În cadrul stagiilor de practică li se reamintesc participanților principiile de egalitate de șanse, ce înseamnă ele în exemple practice, să conștientizeze cât de important este pentru persoanele care aparțin unei categorii vulnerabile să fie integrați în activități și îi încurajăm să și le însușească, să semnaleze abaterile (sau orice situație care li se pare nepotrivită)  și să fie la rândul lor promotori ai acestor principii. Stagiul de practică, cât și ulterior   locul de muncă , trebuie să fie medii sigure și confortabile pentru toți cei implicați, indiferent de ce gen,vârstă sau etnie domină respectivul loc de muncă. Antreprenorii în cadrul cărora se vor desfășura stagiile de practică dețin tehnologie modernă capabilă să acomodeze nevoile persoanelor cu dizabilități (funcționalități text to speech sau speech to text), iar promovarea instrumentelor asistive va fi căutată în cadrul potențialilor angajatori pentru grupul țintă care are aceste nevoi. Avem de asemenea parteneri care au management feminin cât și parteneri care au management masculin, avem tutori de ambele genuri astfel încât studenții au oportunitatea să observe că în egală măsură pot excela profesional indiferent de gen și să demontăm miturile conform cărora anumite profesii sunt dedicate unui anumit gen. De asemenea informăm grupul țintă prin mijloacele pe care le avem la dispoziție asupra drepturilor pe care le au în relația cu potențialii angajatori, ce informații să reflecte în CV și ce informații nu sunt necesare.

În cadrul activității de consiliere și informare profesională se  pune accent pe îmbunătățirea abilităților profesionale și pe evidențierea unor caracteristici specifice fiecărei persoane astfel încât acestea să se poată integra cât mai ușor pe piața muncii și să descopere acele poziții pentru care au abilități. Activitatea ține cont de condițiile specifice grupului țintă (apartenanța la structuri familiale modificate, vârstă mai înaintată , alte situații care îl fac pe participant vulnerabil) și este personalizată nevoilor acestora astfel încât să facilităm incluziunea socială și inserția pe piața muncii. Chiar dacă o persoană nu și-a declarat apartenența la o categorie vulnerabilă la înregistrarea ăn grupul țintă, dar expertul consiliere remarcă sau i se comunică acest aspect, va personaliza activitatea pentru nevoile astfel identificate.

Proiectul include atingerea unor indicatori integratori (persoane de etnie romă, persoane cu cerințe educaționale speciale, studenți/cursanți netradiționali sau provenind din mediul rural).  Echipa de proiect asigură accesibilitatea tuturor persoanelor la măsurile, serviciile, spațiile și infrastructura (spații la parter/cu lift/cu rampă), informarea și publicitatea furnizate prin proiect.  Accesibilitatea se referă atât la mediul fizic de desfășurare al activităților, dar și la mediul informațional și comunicațional (oricine are acces la site-ul nostru și la contul de social media, informațiile fiind  nerestricționate).

Achizițiile se realizează prin crearea unui cadru de manifestare a concurenței reale între operatorii economici, cu respectarea principiilor de nediscriminare, tratament egal, recunoaștere reciproca, transparență și proproționalitate. Produsele si serviciile achizitionate nu reprezinta risc de excluziune sociala.

În relațiile de muncă , recrutarea și remunerarea personalului se face cu respectarea legislației în vigoare – pentru muncă egală, remunerare egală.  De asemenea echipa noastră este diversă , reunind persoane de toate vârstele a căror experiență și cunoștințe sunt puse în slujba proiectului. Echipa de proiect este instruita cu privire la tematica egalității de șanse , iar procedurile de lucru întocmite au o abordare integratoare.

Adaptarea proiectului la condițiile specifice ale grupului țintă include oferierea de burse celor din categoriile defavorizate pentru a compensa structurile sociale diferite din care provin participanții.

În cadrul grupului țintă avem indicatori specifici categoriilor vulnerabile. Având în vedere regulile referitoare la protecția datelor precum și dreptul fiecăruia de a-și declara sau nu apartenența la o anumită categorie vulnerabilă, în cadrul proiectului dincolo de acomodarea fizică a nevoilor speciale ale eventualilor participanți vulnerabili, ne-am propus să încercăm o mai bună conștientizare a situației celor care aparțin categoriilor vulnerabile și o mai bună gestionare din partea celorlalți a relațiie cu aceștia. Cei care aparțin unei categorii vulnerabile trebuie tratați așa cum ai trata pe oricine altcineva, oferindu-le însă oportunitatea de a exprima dacă au nevoi aparte pentru care au nevoie de sprijin.

Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă,conform definiției elaborate de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare din cadrul Națiunilor Unite în anul 1987 , este „dezvoltarea care răspunde nevoilor din prezent, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi” și cuprinde 3 dimensiuni: socială, economică și de mediu.

Tematica dezvoltării durabile are la baza următoarele principii:

• poluatorul plătește
• protecția biodiversității
• utilizarea eficientă a resurselor
• atenuarea și adaptarea la schimbările climatice
• reziliența la dezastre

Implementarea proiectului se face cu o abordare enviromentally friendly. Echipa de proiect cunoaște și aplică principiile dezvoltării durabile. În cadrul prezentărilor și evenimentelor prezentăm principiile dezvoltării durabile după care ne ghidăm. Materialele diseminate sunt printate față-verso și nu se printează documente nenecesare (prezentările se fac oral, iar materialele suport sunt proiectate cu ajutorul tehnologiei disponibile în sală pentru a reduce cantitatea de material printat). În cadrul documentelor și materialelor publicate este introdus mesajul

Protejeaza mediul inconjurator!-Gandeste-te la mediu inainte de a printa / Protect the enviroment! Are you sure you need to print this ?

Redu!Reutilizeaza!Recicleaza! / Reuse!Recover!Recycle! 

 

În măsura posibilităților de a ne conforma cerințelor contractuale,  promovăm politica de a imprima doar documentele necesare , iar materialele care trebuie printate se printeaza față-verso și de preferință alb-negru.

De fiecare dată când activitățile permit, se utilizează de preferință tehnologiile de comunicare electronică – telefon, e-mail, videoconferință, teleconferință în defavoarea transportului în diverse locații. De asemenea, materialele pregătite pentru grupul țintă se transmit electronic sau sunt disponibile electronic (pe site, pe social media) atunci când situația o permite.

În ceea ce privește achizițiile,  echipamentele achiziționate sunt de ultimă generație, eficiente energetic, prevăzute cu funcții de stand-by automat cu timpi reduși pentru reducerea consumului de energie. Produsele de birotică și papetărie necesare desfășurării activităților sunt utilizate rațional cu reducerea consumurilor la minimul necesar, tot ce se poate refolosi, se refolosește. De asemenea reciclăm prin colectare selectivă pe fracții deșeurile rezultate din activitatea noastră (de birou). Echipa este instruită să reducă consumul de energie electrică prin practici precum – ultimul care părăsește o încăpere trebuie să stingă lumina, închidem echipamentele electronice atunci când nu le folosim. Astfel promovăm și o utilizare judicioasă a resurselor, dar ne și reducem amprenta de carbon, principalul vionavt de încălzirea globală.

Principiul poluatorul plătește presupune ca plata coturilor cauzate de poluare să fie suportată de cei care o generează. Acest lucru implică conştientizarea implicaţiilor de mediu ale produselor/ serviciilor pe parcursul întregului „ciclu de viață”, altfel spus, costul acestor măsuri va fi reflectat de costul de producţie al bunurilor şi serviciilor ce cauzează poluarea. În cazul proiectului, fiind vorba preponderent de activități de birou, principiul se reflectă în faptul că pentru achiziții am suportat taxa de timbru de mediu, că în cazul transportului în cadrul prețului combustibilului plătit există taxe de mediu.

Indirect, prin toate măsurile de reducere a impactului activităților noastre asupra mediului și reducerea amprentei de carbon, contibuim la protejarea biodiversității și ecosistemelor și la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Activitatea noastră are un efect redus asupra factorilor de mediu –apa, aer, sol, activitățile derulate în cadrul proiectului neffind în sine dăunătoare sau generatoare de poluare.

Proiectul nu presupune investiții în infrastructură, deci rezistența la dezastre se transpune în proiect în cadrul stagiilor de practică prin faptul că punem accent încă de la început asupra modului în care studenții/cursanții trebuie să reacționeze la situații deosebite precum cutremur, incendiu, fenomene meteo extreme. Fiecare stagiu începe cu un instructaj pe această temă, cu familiarizarea cu căile de evacuare și pașii de urmat în cazul producerii unui eveniment. Acest comportament , dincolo de a fi practicat la stagiul de practică și ulterior la viitoarele locuri de muncă, reprezintă și conștientizarea și însușirea unui comportament civic pozitiv util pe tot parcursul vieții.

De asemenea stagiile se desfășoară urmărind aceleași principii , prin acțiuni precum selectarea fracțiilor de deșeuri pe categorii (GALBEN – deșeuri din PLASTIC și METAL, ALBASTRU – deșeuri din HÂRTIE și CARTON, VERDE – deșeuri din sticlă, MARO – biodeșeuri), reducerea utilizării resurselor și preferința pentru utilizarea tehnologiei pentru desfășurarea activităților, reducerea amprentei de carbon prin limitarea consumului de energie electrica atunci cand nu folosim echipamentele sau nu este necesar iluminatul artificial. Partenerii de practică pun la dispoziție echipamente/ tehnologie modernă eficientă energetic, spații adecvate cu consumuri reduse de energie, pun la dispoziție diverse resurse (în funcție de posibilitățile fiecărui partener) precum apa,ceai sau cafea pentru ca studenții să nu fie nevoiți să le achiziționeze în recipiente care nu pot fi reutilizate. Atunci când se poate, se optează pentru utilizarea prezentărilor orale, disponibilitatea materialelor în format electronic, iar atunci când este necesară printarea de materiale, se optează pentru refolosirea acestora de către mai mulți studenți din aceeași serie sau serii diferite.

În cadrul activităților (de la evenimente, prezentări, stagii de practică, activitatea de consiliere și informare profesională) includem acțiuni de conștientizare cu privire la cerințele, contribuția tututor la protecția mediului, conservarea și protejarea biodiversității. Deși activitățile nu sunt în sine generatoare de poluare, ele sunt o oportunitate să sedimentăm comportamente civice dezirabile cu efecte cumulate relevante, să discutăm despre reciclare, reutilizare , recuperare.

În cadrul activității de practică , cât și în activitatea de sprijin în găsirea unui loc de muncă încurajăm ca activitățile să se deruleze cât mai aproape de domiciliul/reședința participantului astfel încât să contribuim la dezvoltarea și sprijinirea economiei locale și să punem bazele unor oportunități ca tinerii absolvenți să se întoarcă în orașele de proveniență.

Conștientizarea efectelor acțiunilor noastre trebuie urmată de luarea de măsuri adecvate (în etape după caz) , iar protecția mediului să devină un mod de viață nu un comportament sporadic în anumite contexte. Poate că este puțin vizibil impactul acțiunilor noastre individuale, dar acțiunile individuale cumulate la nivel de comunitate fac diferența. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi.

Inovarea socială

Inovarea socială devine tot mai importantă la nivel european, având în vedere rolul său de promovare a unor soluții și modalități noi, creative, de rezolvarea problemelor cu care se confruntă anumite comunități și societatea în ansamblul său.

Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, identifică inovarea socială ca un instrument puternic pentru a soluționa problemele sociale generate de:

• îmbătrânirea populației
• sărăcie
• șomaj
• noile modele de organizare a muncii și noile stiluri de viață
• pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește justiția socială, educația și asistența medicală.

Inovarea socială are un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cea referitoare la dezvoltarea și aplicarea de noi idei (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp creează noi relații sau colaborări sociale, fiind benefice pentru societate și stimulând capacitatea de a acționa a societății.

Proiectul nostru adresează inovarea socială prin promovarea incluziunii sociale, extinderea participării prin șanse egale, sprijinirea tinerilor absolvenți în tranziția de la școală la o viață activă, crearea de legături, acorduri și parteneriate între mediul privat și instituțiile de învățământ , acordarea de subvenții, burse și premii pentru stimularea participării la stagii de practică în vederea valorificării cunoștințelor teoretice și sporirea șanselor de angajare. În cadrul proiectului beneficiază de sprijin și membri ai categoriilor vulnerabile contribuind astfel la reducerea disparităților sociale și creșterea șanselor acestora de a găsi un loc de muncă.

Nediscriminarea

Discriminarea înseamnă  tratarea diferită a unor persoane aflate în situații identice sau comparabile (sau, dimpotrivă, tratarea identică a unor persoane aflate în situații diferite), pe de o parte, şi lipsa unei justificări obiective pentru un asemenea tratament, pe de altă parte. Discriminarea înseamnă a trata mai puțin favorabil o persoană/un grup în comparație cu altul fără a avea un motiv justificat. Legislația românească enumeră criteriile de restricție, preferință sau excludere care se constituie în discriminare. În principal Constituția României, dar şi legile speciale, prevăd următoarele criterii: rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, categoria socială, convingerile, sexul, orientarea sexuală, vârsta, handicapul, boala cronică necontagioasă, infectarea HIV, apartenența la o categorie defavorizată, alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Tema secundară a nediscriminării este în strânsă legătură cu tema orizontală a egalității de șanse tratată anterior. În cadrul proiectului , în cadrul tututor activităților promovăm și implementăm accesul neîngrădit la activități tuturor celor eligibili conform contractului de finanțare (criteriul este regiunea de domiciliu/reședință). Criteriile de selecție sunt neutre și minimale. În cadrul întâlnirilor cu grupul țintă promovăm beneficiile proiectului și încurajăm participarea celor care aparțin categoriilor vulnerabile comunicându-le că pot beneficia de burse în cadrul activității de practică (suplimentar subvenției). În cadrul partenerilor de practică nu se fac discriminări , aceștia neavând de altfel acces la informațiile cu privire la apartenența unei persoane participante la activități la o categorie vulnerabilă. Activitățile promovează egalitatea de șanse și dezvoltarea unei culturi care valorifică egalitatea.

Tehnologia Informației și a Comunicațiilor

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor abreviată TIC este un termen care se referă la telecomunicații (telefoane, transmisie radio-tv), informație (computere) ți rețele (internet, VOIP, comunicații prin satelit). În utilizarea TIC trebuie să căpătăm noi abilități care să ne permită menținerea competențelor la zi cu evoluția domeniului în care activăm. Promovăm TIC prin încurajarea utilizării internetului și canalelor social-media pentru rafinarea abilităților participanților, punându-le la dispoziție informație accesibilă oricând la simpla atingere a mouse-ului sau prin adresare verbală către calculator. Oricine poate avea acces la informația pe care o oferim,  indiferent de situarea sa geografică, vârstă, limite fizice sau program personal.

Activitatea de consiliere și informare în carieră se face utilizând beneficiile TIC (testul poate fi susținut online, oricând participantul are disponibilitate, poate fi întrerupt și reluat ulterior, sesiunea de consiliere poate avea loc și la distanță prin videoconferință.

Stagiile de practică oferă participanților acces la tehnologie modernă relevantă domeniului de activitate în care vor activa (hardware și software) și îi ajută să iși consolideze și diversifice cunoștințele.

În cadrul activității de sprijin în găsirea unui loc de muncă încurajăm utilizarea mijloacelor moderne de comunicații, inclusiv new-media pentru a facilita găsirea unui loc de muncă, adaptarea CV-ului la cerințele angajatorilor, crearea de conturi pe platformele profesionale.

Aplicabil tututor activităților derulate în proiect – informațiile pe care le vehiculăm în cadrul proiectului și documentele dedicate grupului țintă sunt disponibile pe site și sunt promovate prin contul de social media. Aceste informații sunt publice și pot fi accesate de oricine este interesat.

Strategii relevante pentru toate domeniile

• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
• Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017;
• Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC);
• Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice (PNASC);
• Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014- 2020;
• Planul Naţional de Acţiune Pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România;
• Strategia naţională și Planul Național de Acțiune pentru conservarea biodiversităţii 2010 – 2020;
• Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, actualizare pentru perioada 2011 – 2020;
• Planul Naţional de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) 2010-2020;
• Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) 2010- 2020;
• Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului naţional 2014-2020;
• Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014-2020;
• Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020;
• Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020.
• Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020;
• Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020;
• Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020;
• Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii în România;
• Strategia naţională “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”, 2016-2020;
• Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015-2020;
• Strategia Naţională pentru învăţământ terţiar 2015 – 2020.

 

Legislație relevantă pentru domeniul dezvoltării durabile

 

Legislație națională

 

• Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea 265/2006, cu modificările si completările ulterioare;
• Legea nr. 22/2001 privind ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenţia Espoo);
• Legea nr. 293/2006 pentru acceptarea amendamentului la Convenția Espoo (Espoo 25 februarie 1991) adoptat prin Decizia II/14 a celei de-a doua Reuniuni a părţilor la Sofia la 27 februarie 2001;
• Legea nr. 86/2000 privind ratificarea Convenției privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiție in problem de mediu, semnata la Aarhus la 25 iulie 1998;
• Legea nr. 349/2009 pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră;
• Legea nr. 104/2011 (MO nr. 452/28.06.2011) privind calitatea aerului înconjurător;
• Legea Apelor nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr. 568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr. 713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr. 780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010), aprobată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO nr. 461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr. 637/06.09.2011) şi OUG nr. 69/2013 (MO 386/28.06.2013);
•  Legea nr. 211/2011 (MO nr. 837/25.11.2011) privind regimul deşeurilor;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență nr. 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, modificată şi completată de Legea nr. 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006), modificat de OUG nr. 40/2010 (MO nr. 283/30.04.2010) aprobat prin Legea nr. 205/2010 (MO nr. 765/16.11.2010);
• Ordonanța de urgență nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată de OUG nr. 154/2008 (MO nr. 787/25.11.2008), Legea nr. 329/2009 (MO nr. 761/09.11.2009), adoptată prin Legea nr. 49/2011 (MO nr. 262/13.04.2011) şi modificată de Legea nr. 187/2012 (MO nr. 757/12.11.2012);
• Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
• Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor modificat de HG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007);
• HG nr. 780/2006 (MO nr. 554/27.06.2006) privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, modificată de HG nr. 133/2010 (MO nr. 155/10.03.2010), HG nr. 399/2010 (MO nr. 286/30.04.2010), HG nr. 1300/2010 (MO nr. 874/28.12.2010), OUG nr. 115/2011 (MO nr. 926/28.12.2011) şi HG nr. 204/2013 (MO nr. 248/30.04.2013);
• Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• Ordinul MMGA nr.995/2006 pentru aprobarea Listei planurilor si programelor care intra sub incidenta HG 1076/2004;
• Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
• Ordinul comun MMP/MADR/MAI/MDRT nr.135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
• Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
• Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră;
• Ordinul MMP nr. 405/2010 privind constituirea şi funcționarea Comisiei de analiza tehnica la nivel central, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul MMDD nr. 1798/2007 privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul MM nr. 1026/2009 pentru aprobarea condiţiilor de elaborare a Raportului de Mediu, Raportului privind Impactul asupra Mediului, Bilanţului de Mediu, Raportului de amplasament, Raportului de Securitate şi a Studiului de Evaluare adecvată.

Legislație europeană

• Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

• Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia de mediu si de abrogare a Directivei 90/313/CEE;
• Directiva 2008/99/CE privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal;
• Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;
• Directiva 2004/107/CE privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător;
• Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE şi 2009/31/CE şi de Decizia 2455/2001/CE;
• Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, modificată de Directiva 98/15/EC şi de Regulamentele (CE) nr. 1882/2003 şi 1137/2008;
• Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman, modificată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003, modificată de Regulamentul 596/2009;
• Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundaţii;
• Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) (versiune codificată), modificată de Directiva 2009/31/CE şi de Regulamentele nr. 1882/2003 şi 166/2006;
• Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) cu rectificarea din JO L 158, 19.06.2012;
• Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, modificat de Directiva 2006/105/CE şi Regulamentul (CE) nr. 219/2009;
• Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;
• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor;
• Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, modificată de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;
• Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, modificată de Regulamentul nr. 596/2009;
• Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată de Directivele 2004/12/CE, 2005/20/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;
• Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), modificată de Directivele 2003/108/CE, 2008/34/CE şi 2008/112/CE;
• Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, modificată de Directivele 97/62/CE, 2006/105/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;
• Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului,modificată de Directiva 2004/101/C şi Regulamentul nr. 219/2009;
• Directiva 2008/101/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii;
• Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera.

Legislație relevantă pentru domeniul egalității de șanse

 

Legislație națională

 

Egalitatea de tratament între bărbați și femei

• Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată;
• Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 115/2013 privind aprobarea OUG 83/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse şi de tratament între femei şi bărbați;
• Legea nr. 229/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi;
• Hotărârea Guvernului nr. 1050/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014 – 2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014 – 2017 pentru implementarea Strategiei;
• Hotărârea Guvernului nr. 933/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei naționale in domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CONES);
• Hotărârea Guvernului nr. 1054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiilor județene și a Municipiului București în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (COJES).
• Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal;
• Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată;
• Legea nr. 128/2013 pentru abrogarea alin. (2)-(4) ale art. 7 din OUG 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;
• Ordonanţa guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată;
• Ordonanța de urgență nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, aprobată prin Legea 62/2009;
• Ordonanța guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, aprobată prin Legea nr. 160/2015;
• Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
• Hotărârea Guvernului nr. 250/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, cu modificările si completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei în familie pentru perioada 2013-2017 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017;
• Hotărârea Guvernului nr. 1071/2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014 – 2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei naţionale;

 

Prevenirea și combaterea oricărei forme de discriminare

• Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

 

Accesibilitatea

• Legea nr. 448/2006, privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
•  Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/2013

 

Documente internaționale ratificate de România

• Convenţia (OIM) nr. 3/1919 privind protecţia maternităţii;
• Convenţia (OIM) nr. 4/1919 privind munca de noapte a femeilor;
• Convenţia (OIM) nr. 89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie;
• Convenţia (OIM) nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculină şi a mâinii de lucru feminină, pentru o muncă de valoare egală;
• Convenția (OIM) nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul forței de muncă și exercitării profesiei;
• Convenția nr. (OIM) 117/1962 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale;
• Convenția (OIM) nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forței de muncă;
• Convenţia Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 183/2000 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952;
• Convenţia Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW); Declarația și Platforma de Acțiune de la Beijing (ONU);
• Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
• Carta Sociala Europeana revizuita ratificata de Romania prin Legea 74/1999

Legislație europeană

• Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii europene și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
• Strategia Uniunii Europene pentru egalitatea între femei şi bărbaţi 2010-2015;
• Raportul Comisiei Europene privind egalitatea între femei și bărbați 2014;
• Carta femeii 2010 – declaraţia Comisiei Europene;
• Directiva 2000/78/EC privind crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;
• Directiva 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei
• 86/613/CEE a Consiliului;
• Directiva 2010/18/UE privind de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat între BUSINESS EUROPE, UEAPM, CEEP șiCES și de abrogare a Directivei 96/34/CE;
• Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă);
• Directiva 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;
• Directiva 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează;
• Directiva 79/7/CEE privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale

 

 

Alte documente internaționale relevante

• Convenția europeană a Consiliului Europei privind drepturile omului (1950)
• Carta Socială Europeană (1961) și Carta Socială Europeană revizuită (1996) ;
• Convenția Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Ființe Umane (2005);
• Recomandarea Nr. R(85) 2 privind protecția juridică împotriva discriminării pe criteriul de sex;
• Recomandarea Nr. R(90) 4 privind eliminarea sexismului în limbaj;
• Recomandarea Nr. R(96) 51 privind concilierea vieții profesionale cu viața familială
• Recomandarea Nr. R(98) 14 privind abordarea integratoare de gen;
• Recomandarea Rec(2005) 5 privind protecția femeilor împotriva violenței;
• Recomandarea Rec(2003) 3 privind participarea echilibrată a femeilor și a bărbaților la luarea deciziilor politice și publice;
• Recomandarea Rec(2007)13 privind abordarea integratoare de gen în educație;
• Recomandarea Rec(2007) 17 privind standarde și mecanisme ale egalității între femei și bărbați;
• Recomandarea Rec(2008) 1 privind includerea perspectivei de gen în politicile de sănătate;
• Recomandarea Rec(2010)10 privind rolul femeilor și bărbaților în prevenirea și rezolvarea conflictelor și consolidarea păcii;
• Recomandarea Rec(2013)1 privind egalitatea între femei și bărbați și media;
• Recomandarea Rec(2015) 2 privind abordarea integratoare de gen în sport;
• Recomandarea Comitetului de Miniștri către Statele Membre ale Consiliului Europei nr. R(92) pentru o politică coerentă pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități;
• Recomandarea Rec (2006)5 a cu privire la Planul de Acţiune pentru promovarea drepturilor şi a deplinei participări a persoanelor cu dizabilități în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilități în Europa 2006 – 2015;
• Recomandarea CM/Rec(2009)8 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind Realizarea participării depline prin Design Universal;
• Recomandarea CM/Rec (2011)14 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la participarea persoanelor cu dizabilităţi în viaţa politică şi publică;
• Recomandarea CM/Rec(2012)6 a Comitetului de Miniştri a Statelor membre privind protecţia şi promovarea drepturilor femeilor şi fetelor cu dizabilităţi;
• Recomandarea CM/Rec(2013)3 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind asigurarea participării depline, egale și eficiente a persoanelor cu dizabilități în cultură, sport, turism și activități de organizare și petrecere a timpului liber;
• Recomandarea CM/Rec(2014)6 a Comitetului de Miniştri Statelor membre cu privire la Ghidul drepturilor omului pentru utilizatorii reţelelor de internet.

Termenii utilizaţi în  prezentul document  pentru denumirea diverselor roluri se înţeleg atât la feminin, cât şi la masculin.

Protejeaza mediul inconjurator!-Gandeste-te la mediu inainte de a printa / Protect the enviroment! Are you sure you need to print this ?

Redu!Reutilizeaza!Recicleaza! / Reuse!Recover!Recycle!